Blogul de stiri

Incerc sa incep o serie de articole in care sa prezint si altceva decat ceea ce citim sau vedem zilnic( "noi astia...").
Pentru ca traim intr-o tara frumoasa si cu istorie.



Si pentru ca am copilarit in Sebes o sa incep cu :


În Antichitate, pe locul Sebeşului de astăzi s-a aflat o aşezare dacică, încorporată în Imperiul Roman.
Prima mentiune documentara a Sebesului, "Terra Sebus", dateaza din 1224. În 1245, Papa Inocentiu al IV-lea emite un act prin care îl împuterniceste pe preotul Teodosie din Mallembach (Sebes) sa strânga venituri din mai multe parohii pentru reconstructia orasului distrus de marea invazie tatara din anii 1241-1242.
Denumirea de Sebes (sebis= repede ), folosita pentru prima data în Evul Mediu timpuriu, provine de la râul de munte care strabate localitatea. Datorita faptului ca localnicii se foloseau de forta hidraulica a râului, colonistii sasi veniti în Transilvania înca din a doua jumatate a secolului al XII-lea au dat localitatii numele de Mühlbach (râul morilor).
Ca si în cazul altor asezari urbane din Transilvania, orasul Sebes a fost întemeiat de catre colonistii germani, adusi de regalitatea maghiara, din nevoia consolidarii dinastiei regilor arpadieni, pentru paza granitelor de sud ale imperiului. La 1301, localitatea apare în documente sub denumirea de "Sebus", iar la 1341 este mentionat "Civitas Sebus".
Un act regesc din 1387 consfinţeşte dreptul Sebeşului de a ridica ziduri, deşi construcţia acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse primul oraş din Transilvania înconjurat complet cu fortificaţii din zidărie.
Sebeşul Săsesc a fost unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele "şapte cetăţi" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbürgen".
Dieta Transilvaniei se întruneşte de două ori în Sebeş, în 1556 şi 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, este astăzi muzeu.
Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a numit Sebeşul Săsesc şi a făcut parte din comitatul Sibiu. Apoi a fost inclus în judeţul Alba (interbelic). Între anii 1950 şi 1968, Sebeşul a făcut parte din Regiunea Hunedoara.

Personalităţi:
În Sebeşul Săsesc s-a născut în anul 1830 pianistul şi compozitorul Carl Filtsch.
De asemenea, în Lancrăm s-a născut, la 9 mai 1895, şi a copilărit Lucian Blaga, mare poet, dramaturg şi filosof român, decedat la Cluj, la 6 mai 1961.

Obiective turistice:

Muzeul si colectiile lui:

Amplasata în centrul orasului clãdirea a fost construitã din piatrã în sec. al XV-lea si mãritã substantial în secolul imediat urmãtor.
La aspectul actual al clãdirii concurã elemente de structurã si decorative, atribuite mai multor stiluri arhitectonice precum: gotic, baroc si renascentist. In secolul al XV-lea casa era un mic palat, construit în stil gotic, ce a servit ca sediu al Dietei Transilvaniei, iar mai târziu ca resedintã a voievozilor provinciei.

Colectia de arta plastica reuneste lucrari diverse realizate de pictori sebeseni sau din zonele învecinate ca Sava Hentia (1848-1904), Hermann Meuselbach (1858-1924), Karl Bransch (1900-1978) s. a.
S. Hentia, nascut la Sebesel, a urmat cursurile Scolii de Arte Frumoase de la Bucuresti, apoi si-a continuat studiile la Paris. Creatia sa artistica consta din 240 de picturi în ulei, peste 100 de schite si 50 de acuarele. Colectia muzeului cuprinde portrete, peisaje, naturi statice si scene din razboiul de independenta al României...
Colectia de etnografie cuprinde obiecte traditionale, românesti si sasesti, costume, unelte si obiecte de uz casnic, reprezentative pentru zona etnografica a Vaii Sebesului. Icoanele, pictate pe lemn sau pe sticla, au fost realizate în diverse centre de iconari din Transilvania, dar cel mai bine reprezentat este cel de la Laz.
Colectia de arheologie prezinta istoria comunitatilor umane din zona Sebesului în epocile: neolitica (culturile Vinca-Turdas si Petresti), bronzului (Wietenberg, Noua), dacica (cetatea de la Capâlna) si din perioada romana (sec. II-III). De asemenea, exista vestigii din perioada evului mediu timpuriu.

Rapa Rosie:
este o rezervatie geologica, declarata monument al naturii (1969), cu o suprafata de 10 ha. Peretii sai au inaltimi cuprinse intre 80 si 100 m. Apa ce sapa in lutul colinei in jur de 60 milioane de ani, lasa in urma trecerii ei forme ciudate: coloane, turnuri, piramide, toate de culoare rosiatica. Hauri adanci se deschid in stanga si dreapta, iar apa de ploaie formeaza paraiase sangerii, care se pravalesc in fundul vagunilor cu un zgomot sinistu. Pasarile au sapat in lut zeci si zeci de gauri. Aici traiesc plante rare (Ephedra distachya, Centaurca atropurpurea, Dianthus serotinus, si o specie rara de Cephalaria radiata si de feriga -Asplenium adiantum nigrum). Coborarea spre pod, peste apa Secasului atrage atentia asupra tunelurilor sapate de apa de ploaie, care cu timpul se surpa formand santuri enorme.
Hidrografia este reprezentată de râul Secaşul Mare cu o lungime de 42 km şi o suprafaţă a bazinului de 581 km2, dar care are un debit redus din cauza cantităţii de precipitaţii foarte reduse, ce cade în Podişul Secaşelor. Existenţa Râpei Roşii este legată de eroziunea regresivă a unui torent, afluent dreapta al Secaşului Mare.
De-a lungul timpului rapa rosie sa dezvoltat intr-o atractie turistica tot mai des aleasa de zburatorii cu parapanta si cu deltaplanul, care decoleaza de pe dealurile din fata rapei rosii si survoleaza astfel tot orasul si dealurile din jur.

În prezent Sebeşul este un oraş cu o economie dinamică, datorită în mare parte investiţiilor externe făcute în ultimul deceniu. Prelucrarea lemnului, confecţiile şi marochinăria constituie principalele domenii ale industriei.