Blogul de stiri

Aceasta este dilema autoritatilor romane in acest moment. Un imprumut extern ar determina o stabilizare a cursului de schimb euro-leu

"in conditiile in care cererea de valuta din partea companiilor, care au de platit datorii in valuta, va fi mare, iar intrarile de fonduri din strainatate se vor reduce". (ZF)

De asemenea, analistii economici cred ca:

"Un astfel de imprumut ar atenua imaginea deteriorata in mod nefundamentat pe care investitorii straini o au asupra Romaniei, ar incuraja intrarea investitorilor straini in sectoarele economiei si ar mentine dinamica Produsului Intern Brut in sfera pozitiva, chiar daca ritmul va fi mult incetinit". (ZF)

Reversul medaliei in cazul contractarii unui imprumut strain este legat de cresterea taxelor si impozitelor, o masura nepotrivita in momente de recesiune in care statul trebuie sa sustina economia prin subventii, investitii in industrie, infrastructura (vezi modelul german care a pompat 50 de miliarde de euro in economie prin subventii, ajutoate sociale, programe de investitii). Politica FMI este de a creste impozitele si a reduce cheltuielile guvernamentale, cu scopul de a reduce cererea. Ori la noi, cererea a inceput deja sa scada, ca de altfel in toata regiunea pe fondul cresterii somajului.

Un alt dezavantaj al contractarii unui imprumut extern sunt desigur dobanzile atasate unui astfel de credit, care vor fi de sute de milioane de euro.

"Cum ar fi ca o banca centrala sau un guvern sa se imprumute? Ca sa ce? Sa acopere un gol de finantare al sectorului privat care nu se stie cat de mare este? La un acord apar costuri de sute de milioane de euro, care se vor resimti in viitor. Cineva le va plati", atentiona Isarescu la inceputul lunii februarie. (ZF)

Se pare ca necesarul de finantare al economiei romanesti este situat in jurul valorii de 19 miliarde de euro, din care 12 vor veni de la FMI si 7 de la Comisia Europeana.

Cel mai optimist scenariu ar fi cel in care statul roman ar contracta o linie de credit insa nu va folosi fondurile decat in cazul in care sectorul privat va avea nevoie (datoria externa pe termen scurt este de 22 miliarde de euro!). Cum marile banci straine au anuntat ca vor "rostogoli" datoriile filialelor din Romania, sunt sanse mici ca acesti bani sa fie cu adevarat necesari.

In acest fel, riscul de tara va scadea, investitorii isi vor recapata increderea in economia romaneasca, vor incepe sa investeasca, cursul de schimb se va stabiliza iar FMI nu va putea sa impuna guvernului cresteri de taxe. Cred ca la acest scenariu se gandea si presedintele Basescu cand a folosit expresia "centura de siguranta" in privinta unui imprumut extern.