Blogul de stiri

Cand iesi cu fetele in oras la o cafea sau un cappucino este inevitabil sa nu vorbesti despre relatii. Intotdeauna apare intrebarea: Cum iti merge cu actualul?

Si asa ne povestim fiecare ce facem toata ziua, ce primim de la actualii nostri, pe unde ne duc in oras, ce surprize le facem, etc.

Prietena mea incepea sa povesteasca. Ea este casnica, iar el lucreaza. Pentru ea, faptul ca sta toata ziua acasa, i se pare normal sa faca treburile casei: mancare, curatenie, etc. Cand vine el acasa il serveste frumos cu mancare, ii aduna masa, ii pregateste apa pentru o baie fierbinte si relaxanta. El savureaza toate astea de fiecare data. Ca rasplata primeste iubirea lui, imbratisarile si sarutarile sale. In weekend o mai scoate in oras.

Stand sa ma gandesc putin la ce a zis, as putea spune ca sunt oarecum in aceeasi situatie. De nevoie, pentru moment sunt casnica(sper ca nu pentru multa vreme, ca e naspa rau), iar el lucreaza. Sincera sa fiu nu stiu daca as face lucrurile astea cu atata seninatate cu care le face ea. Mai ales ca relatia este la inceput si chiar nu l-as obisnui cu o astfel de tratatie. Daca as primi surprize multe si as vedea ca se merita sa ii fac pe plac poate da, dar in situatia in care eu nu as fi pe deplin multumita, nu l-as rasfata asa.

Ne intreba prietena mea daca e o relatie normala ceea ce experimenteaza ea. Bineinteles ca nu am putut sa ii raspund, deoarece nu am nici eu asa multa experienta. Relatia serioasa avuta nu o pot numi tocmai normala. Ideea mea de relatie normala este: ambii parteneri trebuie sa dea si sa primeasca in aceeasi masura, indiferent daca unul e casnic sau nu. Nu consider ca, fiindca nu lucrezi trebuie sa faci totul pentru persoana de langa tine, doar drept recunostiinta ca te tine acasa. Mi se pare o idee materialista. Si prefer sa fac totul pentru persoana de langa mine din dragoste, nu din obligatie.

Oare nu gandesc eu bine?