Automasajul (1)
AUTOMASAJUL
Automasajul reprezintă aplicarea unor manevre manuale şi/sau instrumentale de masaj de către o persoană pe propriul său corp. Reprezintă o metodă simplă, eficientă, ieftină, însă reclamă o cunoaştere corespunzătoare a manevrelor de masaj. Dat fiind costul redus şi eficienţa mare, ni se pare oportun ca elevii să fie instruiţi asupra automasajului la orele de biologie, igienă sau educaţie fizică, în timp ce persoanele adulte şi vârstnice se pot instrui în câteva şedinţe de la un masor califica. Se înţelege că automasajul are anumite limite, in special cel manual; automasajul poate fi aplicat pe ceafă şi gât, pe articulaţiile scapulohumerale, regiunile pectorale, abdomen, regiunea lombară (dorsal), pe braţe şi antebraţe, articulaţiile pumnilor şi ale degetelor mâinii, pe articulaţiile coxofemurale, coapse (anterior şi posterior), gambe (anterior şi posterior), pe articulaţiile genunchilor, pe articulaţiile gleznelor; pe zonele arsiene şi metatarsiene (degetele picioarelor), pe aponevroza plantară ş. a.
Uneori automasajul se face concomitent cu gimnastica medicală (kinetoterapie), cum ar fi în cazul articulaţiilor, al muşchilor sternocleidomastoidieni (de-a lungul gâtului), în apă caldă (cadă sau bazine) în care se adaugă sare de Bazna sau diferite plante sau săruri cu efecte terapeutice, completând astfel cu efectele masajului şi efectele termoterapice (apa caldă) şi fitoterapice (terapia cu plante: muşeţel, frunze de nuc etc).
Dintre manevrele manuale, posibil de efectuat (uneori cu o singură palmă), amintim: efleurajul (pe toate zonele de mai sus); frământatul, fricţiunea şi tapotamentul pe zonele musculare (ceafă, gât, muşchii pectorali, abdomen, regiunea lombosacrală, coapse şi gambe, braţe şi antebraţe); vibraţiile, în special la membre; rulat-cemut, la musculatura gambelor şi a coapselor; scuturările, la degetele mâinilor şi picioarelor; tensiuni, presiuni şi ciupiri pe majoritatea segmentelor descrise; masaj periostal pe creasta tibială.
În privinţa automasajului instrumental (cu vibratoare acţionate mecanic sau electric), acesta poate fi aplicat de cei doritori pe zonele accesibile şi cu respectarea unor măsuri de securitate. Mai pot fi aplicatei hidromasajul, duşul subacval şi automasajul manual sub apă. Pentru a fi eficient, practicanţii automasajului trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să aibă o stare de sănătate şi o stare generală bună, pentru a face faţă efortului respectiv; să cunoască procedeele de masaj, efectele şi scopul urmărit (igienic, de întreţinere, de stimulare, de refacere, terapeutic); să aibă o stare de igienă corporală, în special a mâinilor, corespunzătoare; să organizeze şedinţele de automasaj într-o ambianţă plăcută, cu microclimat confortabil; să respecte un interval de minimum 2-3 ore de la servirea mesei şi să nu ia masa mai devreme de 1 oră după o şedinţă de automasaj; să se hidrateze după automasaj (300-400 ml apă, ceai îndulcit, lapte, sucuri naturale de fructe); să fie motivat pentru această practică.
Este preferabil ca primele şedinţe de automasaj sâ fie supravegheate de un masor. Dacă în timpul şedinţelor de masaj apar unele inconveniente: oboseală, palpitaţii, paloare a feţei sau cianoza (învineţirea) extremităţilor, se va suspenda automasajul şi se va consulta în zilele următoare medicul. Dacă se apreciază ca ineficient automasajul, de asemenea, se va consulta un masor calificat şi/sau medicul. În viaţa de toate zilele, automasajul se poate practica de cei avizaţi în următoarele situaţii: zilnic, 8-10 minute, în scop igienic, de întreţinere corporală şi a menţinerii 'tonusului de viaţă"; pentru cei ce obişnuiesc să practice anumite activităţi fizice şi/sau sportive pentru sănătate, Înaintea acestor activităţi 5-6 minute de automasaj pot stimula organismul (mai ales muşchii şi circulaţia sângelui), în aşa fel încât activitatea respectivă să nu apară ca o povară sau să suprasolicite organismul; după aceste activităţi fizice-sportive sau la sfârşitul zilei, pentru persoanele casnice dar active (oricum, măcar la sfârşitul săptămânii), o şedinţă de automasaj de circa 10 minute, însoţită de hidrotermoterapie şi unele mişcări, va ajuta :u siguranţă la refacere, la combaterea oboselii induse de efort, asigurându-se astfel profilaxia stărilor de suprasolicitare, stres.
Automasajul (2) va cuprinde descrierea manevrelor de masaj.


Email Blog Entry