Blogul de stiri

După ce Traian Băsescu a întors spatele poporului, după ce s-a certat cu sinistraţii şi cu pensionarii, după ce i-a trimis pe profesori şi medici în străinătate, 65% dintre români şi-au dat seama ca aşa nu se mai poate. 65 % ar vota pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, dacă s-ar organiza în acest moment un referendum, potrivit unui sondaj recent realizat de Institutul de Politici Publice. Există şi alte sondaje cu rezultate similare. În aceste condiţii, este evident că Parlamentul ar trebui să declanşeze procedura de suspendare, pentru a ţine cont de voinţa poporului, atât de des invocat, până mai ieri, de Traian Băsescu.

"Platforma de comunicare online Spune şi tu prezintă 10 motive pentru care Parlamentul ar trebui să declanşeze procedura de suspendare a preşedintelui.

1. A ÎNCÄ‚LCAT DREPTURILE CONSTITUŢIONALE ALE CETÄ‚ŢENILOR ROMÂNI.

Prin promovarea şi susţinerea măsurilor de austeritate, implementate de către Guvern, preşedintele Traian Băsescu a încălcat grav o serie de drepturi constituţionale: dreptul la muncă, dreptul la un nivel de trai decent, dreptul de proprietate, dreptul la pensie, ocrotirea familiei etc.? Articolul 80, alineatul 2: ?Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.?

2. A PUS ÎN PERICOL DEMOCRAŢIA.

Parlamentul este instituţia fundamentală pentru democraţie. Preşedintele a adus Parlamentului grave prejudicii de credibilitate şi imagine, prin declaraţiile denigratoare şi presiunile asupra activităţii instituţiei.

? Articolul 61, alineatul 1: ?Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.?

3. A SUBMINAT AUTORITATEA PARLAMENTULUI.

În octombrie 2009, preşedintele a desemnat miniştrii interimari fără aprobarea Parlamentului, încălcând legea fundamentală şi provocând un conflict de natură constituţională.

? Articolul 85, alineatul 3: ?Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru?.

4. A ÎNCERCAT SÄ‚ CONTROLEZE ACTIVITATEA LEGISLATIVÄ‚ A PARLAMENTULUI.

Preşedintele a făcut presiuni asupra parlamentarilor partidului de guvernământ în vederea susţinerii măsurilor de austeritate promovate de acesta şi asumate de Guvern. Astfel, Preşedintele a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat.

? Articolul 77, alineatul 1 şi 2: ?(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. (2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.?

? Articolul 1, alineatul 4: ?Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor ? legislativă, executivă şi judecătorească ? în cadrul democraţiei constituţionale.?

5. A PUS ÎN PERICOL LIBERTATEA PRESEI.

Deranjat de criticile la adresa sa şi a Guvernului venite din partea unor jurnale şi televiziuni, preşedintele s-a folosit de calitatea sa de şef al CSAT şi a introdus presa pe lista de vulnerabilităţi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

? Articolul 30, alineatele (1)- (4): Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.

(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.?

6. A numit neconstituţional un judecător la Curtea Constituţională a României.

În iunie 2010, preşedintele l-a numit, în mod neconstituţional, pe Petre Lăzăroiu, pentru un al doilea mandat de judecător la Curtea Constituţională. Conform Constituţiei, judecătorii la CCR pot avea doar un singur mandat.

? Articolul 142, alineatul 2: ?Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.?

7. A FOST PARTIZAN POLITIC.

De-a lungul mandatului său, preşedintele a adoptat o atitudine de partizanat politic, abandonând rolul de mediator. El s-a exprimat în repetate rânduri cu privire la situaţia din PDL, a sprijinit, a criticat şi a dat sfaturi conducerii acestui partid.

? Articolul 84, alineatul 1: ?în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată?.


8. A CREAT TENSIUNE ÎNTRE STAT ŞI SOCIETATE.

Prin acuzaţiile constante şi denigrarea opoziţiei politice şi a unei părţi a presei, preşedintele a contribuit la divizarea României.? Articolul 80, alineatul 2: ?(?) Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.?

9. A ACAPARAT TOATÄ‚ PUTEREA EXECUTIVÄ‚.

Preşedintele Traian Băsescu s-a comportat ca fiind şeful Guvernului: a dat declaraţii, a avut iniţiative legislative în numele acestuia şi a avut întâlniri foarte dese cu miniştrii. Conform articolului 107 din Constituţie, Guvernul este condus de premier şi nu de preşedinte, acţiunile acestuia din urmă încâlcând principiul separaţiei puterilor în stat.

? Articolul 107, alineatul 1: ?Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.?

? Articolul 1, alineatul 4: ?Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor ? legislativă, executivă şi judecătorească ? în cadrul democraţiei constituţionale.?

10. A DETURNAT VOINŢA ELECTORATULUI.

În contextul căderii, la 13 octombrie 2009, a Guvernului Boc I, Preşedintele Traian Băsescu a ignorat propunerea de premier venită din partea partidelor parlamentare, desemnând un prim-ministru, fără a ţine cont de rezultatul alegerilor.

De asemenea, şi în decembrie 2009, a existat o majoritate clară, asumată şi transparentă în Parlament, care a sprijinit un candidat la funcţia de prim-ministru. Preşedintele a consultat partidele parlamentare, dar nu a ţinut cont de această propunere, încălcând art. 103, alin. 1.

? Articolul 103, alineatul 1: ?Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.?