Decretul-lege nr. 178/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare31 a fost singura lege
emisă de guvernele comuniste, care a avut caracter discriminatoriu în ceea ce îi priveşte pe
etnicii germani. Capitolul II stipula la Art. 3 "În scopul înfăptuirii reformei agrare, trec asupra
statului pentru a fi împărţite plugarilor (...) următoarele bunuri agricole cu inventarul viu şi
mort afectat lor: pământurile şi proprietăţile agrare de orice fel aparţinând cetăţenilor germani
şi cetăţenilor români, persoane fizice sau juridice, de naţionalitate (origine etnică) germană,
care au colaborat cu Germania hitleristă".
În conformitate cu Regulamentul Legii pentru înfăptuirea reformei agrare nr. 187 din
194532 cât şi cu "Instrucţiunile Comisiei centrale de reformă agrară privind modul de aplicare
a legii de reformă agrară" din 28 februarie 194633, erau consideraţi "colaboraţionişti" nu doar
cei care făcuseră parte din trupele SS sau care au avut funcţii în cadrul structurilor Grupului
Etnic German (GEG), ci şi cei care s-au refugiat sau au fost evacuaţi peste graniţă şi au fost
retrimişi în ţară, precum şi simplii membri cotizanţi ai GEG.
Conform unui recensământ din 1948, circa 74% dintre etnicii germani trăiau în mediul
rural34. În şedinţa Consiliului de Miniştri din 10 ianuarie 1947, ministrul Agriculturii Traian
Săvulescu afirmă: "Am expropriat până acum 143 000 saşi şi şvabi", suprafaţa totală
expropriată de la aceştia fiind de "804 mii iugăre, din care mare parte pământ arabil ..." "Prin
efectul legii s-a efectuat exproprierea totală în proporţie de 95% din întinderile aflate în
posesia saşilor şi şvabilor"35.
La 2 septembrie 1953, Biroul Politic al PMR lua hotărârea "de a se repara greşelile
făcute cu ocazia exproprierii din anul 1945 a ţăranilor muncitori germani din diferite regiuni
ale ţării", iar în 14 ianuarie 1954 se stabilesc măsurile ce trebuie întreprinse36. Discuţiile din
Biroul Politic au loc pe baza unei "Note explicative cu privire la ţăranii săraci şi mijlocaşi de
naţionalitate germană expropriaţi", în care este menţionat faptul că în 1945 "au fost
expropriate un număr de 64 050 gospodării de ţărani săraci şi mijlocaşi. De asemenea, au fost
expropriate un număr de 56 430 de case de la ţăranii săraci şi mijlocaşi de naţionalitate
germană37. S-a hotărât atunci ca din terenurile rezerve de stat existente în regiunile locuite de
etnici germani "să se dea familiilor de ţărani muncitori germani care vor să intre în gospodării
colective, în folosinţă veşnică, suprafeţele necesare de pământ pentru a constitui gospodării
colective" iar membrilor în GAC să li se dea casele înapoi sau să li se dea loc de casă şi
grădină"38. Această hotărâre este reafirmată în şedinţa Biroul Politic al CC al PMR din 22 mai
1956, după care începe transpunerea în practică. La consfătuirea cu oamenii de ştiinţă şi
cultură din rândul naţionalităţii germane, care a avut loc în 3 iulie 1968, lui N. Ceauşescu i se
aduce la cunoştinţă de către "oamenii de ştiinţă şi cultură" germani că "deşi au trecut 14 ani,
şi astăzi sunt zeci de cazuri îndreptăţite care nu au putut să fie rezolvate din cauză că casele
sunt ocupate şi azi de CAP sau alte instituţii din localitate"39.
Faptul că etnicii germani au intrat în GAC cu pământ din rezerve de stat - sau chiar şi
fără - a avut şi mai are repercusiuni în aplicarea Legii 18/1991 de retrocedare a terenurilor
agricole către foştii proprietari, ei primind terenuri din rezerve, acolo unde acestea au fost
constituite, şi numai în puţine cazuri, fostele lor proprietăţi.


31 Publicat în "Monitorul Oficial", nr. 68 bis din 23 martie 1945.
32 Publicat în "Monitorul Oficial", nr. 85 din 12 aprilie 1945.
33 ANIC, fond CC al PCR - Secţia Agrară, dosar nr. 6/1946, ff. 1-2; ibidem fond Ministerul Afacerilor Interne -
Direcţia Administraţiei de Stat, dosar nr. 99/1946, ff. 19-21.
34 Conform Recensământului din 25 ianuarie 1948 un număr de 344 522 persoane s-au declarat ca fiind de
naţionalitate germană, dintre care 89 572 trăiau în mediu urban şi 254 950 în mediu rural. În studiul "Aspecte din
viaţa naţionalităţii conlocuitoare germane din RPR" care menţionează cifrele redate (clişeele 0009-0039) se
afirmă că: "La cifra totală de 344 522 se mai adaugă aproape 40 000 de germani reîntorşi în ţară de la 1948
încoace"; ANIC, fond Comitetul Antifascist German, rola 1379.
35 ANIC, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri - Stenograme, dosar nr. 1/1947, ff. 60-72.
36 Ibidem, fond CC al PCR - Cancelarie, dosar nr. 3/1954, ff. 2 şi ff. 5-6.
37 Ibidem, ff. 42-45.
38 Ibidem, ff. 5-6.
39 Ibidem, dosar nr. 113/1968, f. 5.