Articol: A existat sau nu Holocaustul ?

Am intrat in discutii contradictorii cu anumiti comentatori de la acest articol Hotnews:

http://hotnews.ro/articol_86023-Ahma...u-Canada_1.htm

Un anumit tampitel de pe site cu pseudonimul "Adevar" incearca sa demonstreze la toti oamenii ceva epocal: "NU EXISTA HOLOCAUST !" Si cum a ajuns acel tampitel la concluzia aceasta ? Ei bine, tampitelul a citit pe un site de web. Asta este toata greutatea argumentelor sale.

In acest moment, intervine un alt cititor - cu pseudonimul "Piktor' care ii ia apararea:

Piktor (6 oct 2007 14:04)

Razvne, max si altii ca voi... cum naiba puteti sa spuneti: "holocaustul a existat. punct. nimic nu se poate discuta."

Nu vi se pare ca aveti o problema cand inchideti gura celor care nu cred ce credeti voi ?

Holocaustul zice ca au fost arsi de vii (holocaust = distrugere totala prin foc) 6 mil de evrei ca sa arzi complet un om e nevoie de 200 litri de benzina; inmultit cu 6 mil = 1.200.000 tone de benzina/petrol un tanc german consuma in medie 50l/100km in 1942 industria germana producea aproximativ 4200 tancuri anual, daca facem din asta medie pe 5 ani de razboi reiese ca nemtii au dispus de 21.000 tancuri care ar fi parcurs cu benzina/petrolul calculat mai sus aproximativ 114.000 km.

Dar mai aveau si avioane, infanterie motorizata, etc.
Puteau ei sa-si permita luxul de a risipi o resursa vitala in timp de razboi doar ca sa-i arda pe evrei???

Se vorbeste de dovezi. Din pacate ptr fanii holocaustului, nu exista documente care sa ateste transportul a 6 mil de evrei in lagare de concentrare naziste. Si ca sa faci asemenea transporturi trebuie sa ai o logistica infernala. Si nu ordine verbale. Le-au dat foc nemtii? Le-au ars? Nu exista dovezi nici in directia asta. Doar propagnada.

Cat priveste imoralitatea si liegalitatea, amice Razvan, adulterul ori sexul in afara casatoriei e imoral si nu e ilegal. Propui sa-l trecem in ilegalitate?

Si chiar dc Holocaustul ar fi existat in realitate, nimeni nu are dreptul sa ma impiedice pe mine sa ma indoiesc de existenta lui. E dreptul meu la libera gandire.

Eu cred ca retardati sunt cei care nu gandesc si iau totul de-a gata. Si slava Domnului, avem destui pe-aici.

Toate lucrurile bune sau negative au un corespondent direct proportional. Comparatie ta cu ilegalizarea sexului in afara casatoriei dovedeste un singur lucru: nu gandesti.

Este foarte discutabil daca sexul in afara casatoriei este un lucru rau sau bun. Un lucru este cert: nu exista victime cand oamenii practica sexul in afara casatoriei. Nu exista victime si nici pericole viitoare pentru omenire.

Deci hai sa punem in balanta ?sexul in afara casatoriei? cu Holocaustul:

1) milioane de victime vs. nici o victima
2) morti teribile vs. nici o victima
3) persoane torturare vs. nici o victima
4) barbati de in toate puterea cuvantulu care aveau putin peste 30 de kg la eliberare din lagar vs. nici o victima
5) ideea diabolica de a extermina oameni pe criteriu de nationalitate vs. nici o victima

Te intreba asa fara menajamente: mai ai pretentia ca gandesti ?

Nu spun ca esti prost: imi dau seama din modul cum ai raspuns ca nu este cazul, dar esti pur si simplu necopt la minte. Asta este si motivul pentru care politica se face de catre barbati (minim 35 de ani) pentru ca au alta perspectiva decat un mucos de 26 de ani care este pe salariu de 2 ani de zile si care considera ca experienta de viata ii permite sa deschida gura fara sa se intrebe daca greseste.

Analiza istorica se intrepatrunde foarte mult cu politica, pentru ca ceea ce este istorie acum, a fost POLITICA mai demult.

nu vi se pare ca aveti o problema cand inchideti gura celor care nu cred ce credeti voi?

Nu, in viata exista multe concepte axiomatice. Spre exemplu, daca vine unul la o conferinta de fizica si spune ca viteza luminii *nu* este de 300.000 km/s eu doresc ca acelei persoane sa ii fie dat un sut in fund si sa fie aruncat afara. Nimeni nu are timp sa asculte toti idiotii, iar numai un idiot procedeaza asa. Daca omul respectiv are intr-adevar de anuntat o descoperire epocala atunci trebuie procedat cu totul altfel: terenul trebuie pregatit temeinic prin comunicare, studii independente samd. Asta este o munca serioasa despre care vreau sa aflu, nu revelatii ?pe ultima suta de metri? care nu au nici o verificare in spate.

Asta este si cazul de fata: vine o persoana anonima pe un site si sustine ca el este detinatorul unui adevar terifiant: nu exista Holocaust. Dar omul care spune prostii la o conferinta ... provoaca niste consecinte foarte mici. In afara de timpul pierdut ... nu exista alte consecinte. Pentru unul care neaga Holocaustul consecintele sunt foarte grave:

1) pericolul ca istoria sa se repete;
2) daune morale foarte mari la victimele Holocaustiului sau pentru urmasii acestora

Spun direct verde in fata: democratia nu inseamna ca orice prost are dreptul sa deschida gura in orice situatie.

Eu personal am intalnit foarte multi ?democrati? pe diferite forumuri care sub masca democratiei sunt in stare sa justifice orice de la consumul de droguri pana la sexul cu un minor. Am invata sa fiu circumspect cand am un interlocuitor care se ascunde sub ?masca democratiei?.

Alte aspecte la care te rog sa imi raspunzi:

1. Mi se pare ca in principiu esti de acord cu Holocaustul, dar contesti numarul mortilor. De la ce numar de morti in sus Holocaustul poate fi prezentat asa cum este in prezent ? 1000 de morti ? 10,000 morti ? 100,000 de morti ? 1,000,000 de morti ? De la ce cifra incolo putem lasa lectia Holocaustului si la alte generatii ?

2. Demonstratia ta cu benzina ... uite ... hai sa revenim putin la democratie. Daca erai in fata a 100 de oameni inteligenti si spuneai prostiile alea te alegeai cu huiduieli de la primele cuvinte. Oamenii te-ar fi obligat prin consens general sa taci. Chiar crezi ca exista limite in creativitatea umana ? Am noutati pentru tine: nu exista. Cu cateva kg de gaz toxic poti face minuni in privinta uciderii unui numar record de oameni. Gazul toxic nu este suficient de eficient ? Acum pe loc pot scoate alte idei si mai eficiente, dar deja discutia este suficient de morbida.
Ai probleme cu disparitia cadavrelor ? Te gandesti ca nu aveau unde disparea milioane de cadavre ? Gropi de mare adancime, aruncarea in mlastini, arderea in crematorii (pe gaz, nu benzina), aruncarea in containere speciale in mare, gropi normale dar negasite pana in prezent ...

Intr-un conflict in care au murit 72 de MILIOANE de o oameni totdeauna vor exista chestiuni imprecise in privinta numarului exact de morti: cum au murit, unde au disparut, care au fost cauzele samd. Parerea mea este ca cei mai multi oameni nici nu inteleg cifra asta ? 72 de milioane.
Si da, daca vrei te poti folosi de aceste lucruri ca sa pui la indoiala aspecte din razboi.

In Statele Unite Ale Americii exista chiar un muzeu al Holocaustului. Oare putea fi deschis daca Holocaustul ar fi doar o poveste trista? Textul urmator apartine unei brosuri cumparate din acest muzeu.
Istoria Sumara a Holocaustului
Holocaustul a fost o sponsorizare a statului, o persecutie sistematicã si anihilare a evreilor europeni de cãtre Germania Nazistã si colaboratorii sãi, intre 1933-1945. Evreii au fost primele victeme - 6 milioane au fost ucisi; tiganii si polonezii au fost de asemenea tinta distrugerii pe motive rasiale, etnice sau nationale. Multe alte milioane incluzând homosexualii, Martorii Lui Jehova, prizonierii sovietici de rãzboi si detinutii politici, au suferit de asemenea o opresiune si moarte datoritã tiraniei naziste.
Lagãrul de concentrare este cel mai mult asemãnat cu Holocaustul si rãmâne un simbol de duratã al regimului Nazist. Primele lagãre au fost infiintate la putin timp dupã ce nazistii au preluat puterea in ianuarie 1933; ele au continuat ca o parte de bazã a dominatiei naziste pânã in 8 mai 1945, când rãzboiul si regimul Nazist s-au sfârsit.
Evenimentele Holocaustului s-au desfãsurat in douã mari etape: 1933-1939 si 1939-1945

1)1933-1939
In 30 ianuarie 1933 Adolf Hitler a fost numit Cancelar, cea mai puternicã pozitie in Guvernul german, de cãtre bãtrânul presedinte Hindenburg, care a sperat cã Hitler ar putea conduce tara spre iesirea din grava crizã economicã si politicã. Hitler a fost conducãtorul aripei dreapta. Partidul National Socialist al Lucrãtorilor Germani (numit pe scurt ?Partidul Nazist?) a fost in 1933 unul dintre cele mai puternice partide din Germania, chiar dacã -reflectând sistemul multipartit al tãrii - nazistii au câstigat doar 33% din voturi in 1932 in Parlamentul Germaniei.?
Odatã aflat la putere, Hitler s-a grãbit sã punã capãt democratiei in Germania. Si-a convins cabinetul sã invoce de urgentã clauzele Constitutiei care sã permitã sã suspende libertatea presei, a cuvântului si a adunãrilor. Fortele securitãtii speciale - Politia specialã a statului, Pompierii si Securitatea - au ucis au arestat sefi ai partidelor politice de opozitie ( comunistii, socialistii si liberalii ). Promitãtorul act din 23 martie 1933 a curãtat fortat multi oponenti politici si i-au dat puteri dictatoriale lui Hitler.
De asemenea in 1933, nazistii au inceput sã-si punã in practicã ideologia rasialã. Rãsunetul ideilor populare in Germania ca si-n alte tãri vestice inainte de anii 1930, era acela cã germanii erau o ?rasã superioarã? si cã a fost o luptã de suprvietuire intre ei si ?rasele inferioare?. Ei ii vedeau pe evrei si pe tigani ca având serioase probleme biologice in comparatie cu puritatea ?rasei germane?, asa cum o numeau ei ?rasa conducãtoare?.
Evreii, care numãrau aproximativ 600.000 in Germania ( mai putin de 1% din populatia totalã in 1933 ), au fost principala sursã a ostilitãtii naziste. Nazistii i-au identificat pe evrei ca o rasã si au definit-o ca fiind ?inferioarã?. De asemenea au grãbit propaganda care incorect i-a invinovãtit pe evrei pentru depresiunea economicã a Germaniei si pentru infrângerea acesteia in Primul Rãzboi Mondial (1914-1918).
In 1933, noile legi germane i-au fortat pe evrei sã demisioneze din serviciile lor civile, din cele universitare si din tribunale, sau alte categorii ale vietii publice. In aprilie 1933, a fost infiintatã o boicotare a posturilor evreiesti. In 1935, legile date la Nuremberg i-au declarat pe evrei ca fiind a doua clasã de locuitori. Acestea, ?Legile Nurembergului?, i-au identificat pe evrei, nu dupã religie sau dupã modul in care ei se identificau, ci dupã religia strãmosilor lor. Intre 1937 si1939, noi regulamente impotriva evreilor au inceput sã-i despartã pe evrei si sã le facã o viatã zilnicã foarte dificilã. Ei nu puteau lua parte la scolile publice, sã meargã la teatre, cinema sau in vacante, sau sã se plimbe prin locurile centrale ale oraselor germane.
De asemenea intre 1937 si 1939, evreii au fost exclusi de la viata economicã, nazistii de asemenea le-au confiscat toate afacerile si proprietãtile si i-au obligat sã le vândã la preturi de nimic. In noiembrie 1938, acest atac impotriva evreilor germani, sau austrieci, s-a transformat intr-o destructurare a sinagogilor, sau a magazinelor detinute de evrei, arestarea evreilor, stricarea locuintelor si uciderea multor persoane. Acest program organizat a devenit cunoscut sub numele de ?Night of Broken Glass?.
Cu toate cã evreii au fost principala tintã a urei naziste, nazistii au persecutat grupuri de evrei, pe care i-au considerat ca fiind genetic ?inferiori?. Ideologia rasialã nazistã a fost sustinutã de oamenii de stiinta care i-a numit ?rasa selectivã? pentru a ?improviza?specia umana.Legile dintre 1933 si 1935 au redus numãrul geneticilor ?inferiori? prin programe de sterilizare involuntarã: in jur de 500 de copii ai rasei mixte (germano-africane) si intre 320.000-350.000 de persoane care au fost judecate ca fiind handicapate fizic sau mintal, au fost obligate la proceduri chirurgicale pentru a nu mai putea avea copii. Sustinatorii sterilizãrii au argumentat de asemenea cã handicapatii au impovãrat comunitatea cu pretul rãspunderii lor. Multi germani, 30.000, tigani, au fost sterilizati de asemenea si li s-a interzis, impreunã cu negrii, sã se cãsãtoreascã cu germani. Arãtând prejudiciile traditionale, noile legi le-au combinat pe cele traditionale cu noul rasism al nazistilor care ii definea pe tigani ca ?rasã?,ca ?criminali si asociali?.
Altã consecinta neindurãtoare a lui Hitler in 1930 a fost arestarea oponentilor politici si a altora etichetati ?indezirabili? si ?inamici ai statului?. Câtiva, intre 5.000-15.000 de homosexuali au fost inchisi in lagãre de concentrare; in 1935 nazistii au revizuit codul criminal, simpla denuntare a unui om ca fiind ?homosexual?, si ar fi fost arestat. Martorii lui Jehova, care erau 20.000 in Germania, au fost numiti ca organizatie in aprilie 1933,de când, crezând in aceastã religie, li se interzicea sã depunã jurãmânt statului sau sã serveascã in armata Germaniei. Multi Martori au fost trimisi in puscãrie sau in lagãre de concentrare in Germania Nazista, iar copii lor au fost trimisi in orfelinate.
Intre 1933 si 1936, mii de oameni, majoritatea prizonieri politici sau Martori ai Lui Jehova, au fost inchisi in lagãre, in timp ce mii de tigani germani au fost inchisi in lagãre speciale municipale. Primul tur principal de inchidere al evreilor germani si austrieci a avut loc dupã ?Night of Broken Glass?, când aproximativ 30.000 de evrei, bãrbati, au fost deportati la Dachau si in alte lagãre de concentrare, iar câteva sute de femei au fost trimise in inchisori locale. La sfârsitul anului 1938, valurile de arestati au inclus si mii de tigani germani si austrieci.
Intre 1933 si 1939, jumãtate din evreii din Germania si 2/3 dintre evreii austrieci au fugit de persecutia nazistã. Ei au emigrat in special spre Palestina, S.U.A, America Latinã, Shanghai (care nu cereau vizã de intrare), si spre Europa de Est si de Vest (unde au fost gãsiti din nou de nazisti in timpul rãzboiului). Evreii care au rãmas sub stãpânire nazistã au fost omorâti sau nu au putut obtine vize in tãri principale sau fonduri pentru emigrãri. Multor tãri strãine, incluzând S.U.A., Canada, Marea Britanie si Franta, le-a fost imposibil sã admitã un numãr mare de refugiati.

2)1939-1945
In septembrie 1939, Germania a atacat Polonia si a inceput Cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Armata polonezã a fost infrântã de nazisti, si-au inceput campania de distrugere a culturii poloneze si sã inroleze polonezii pe care i-a numit ?subumani?. Omorârea comandantilor polonezi a fost primul pas: soldatii germani au transportat afarã cadavrele profesorilor universitari, ale artistilor, scriitorilor, politicienilor si a multor catolici. Pentru a crea un nou spatiu de trai pentru ?rasa superioarã germanã?, mari pãrti ale populatiei poloneze au fost restabilite, iar familii germane s-au mutat in spatiile eliberate. Mii de alti polonezi, incluzând evreii, au fost inchisi in lagãre de concentrare. Nazistii au ?rãpit? de asemenea 50.000 de copii polonezi de la pãrintii lor si i-au dus in Germania pentru a fi adoptati. Multi dintre acesti copii au fost respinsi mai târziu, nefiind capabili de germanizare si trimisi in lagãre speciale de copii, unde uni au murit de foamete, injectii mortale sau boli.
Cum rãzboiul a inceput in 1939, Hitler a inaintat un ordin pentru a ucide copiii handicapati considerati ?incurabili?. Comisioanele speciale ale nazistilor au fost acceptate de toate spitalele si apoi s-a decis dacã un pacient trebuie ucis. Osânditii au fost transferati apoi in 6 institutii din Germania si Austria, unde au fost construite camere speciale, iluminate, pentru uciderea lor. Dupã protestul public din 1941, conducãtorii nazisti au continuat acest eufemistic termen ?eutanasia?, un program secret. Nou-nãscutii, copiii mici si alte victime au fost ucisi cu injectii mortale sau prin infometare.
?Eutanasia? continea toate elementele mai târziu cerute de uciderea evreilor europeni si a tiganilor in lagãrele mortii: o decizie de-a ucide, personal instruit, aparate de ucidere si folosirea limbii eufemistice ca si ?eutanasia?, care i-a distantat pe cei ucisi de ucigãtorii lor si i-a ascuns pe cei ucisi de ceilalti oameni.
In 1940 fortele Germaniei si-au continuat cucerirea in Europa, usor cucerite fiind Danemarca, Norvegia, Tãrile de Jos, Belgia, Luxemburg si Franta. In 22 iunie 1941, armata germanã a invadat Uniunea Sovieticã si prin septembrie se apropiau de Moscova. Intre timp Italia, România si Ungaria s-au alãturat puterilor Axei, conduse de Germania si opuse Puterilor Aliate, formate din Anglia, Franta, S.U.A.,U.R.S.S.
In lunile ce au urmat invaziei germane asupra Uniunii Sovietice,
evreii, conducatorii politici, comunistii si multi tigani au fost ucisi prin executii in masa. Marea majoritate a acestora au fost evrei. Cei morti au fost transportati in locuri improvizate din U.S. de catre detasamentele mobile de ucigasi care au fost urmati spre rasarit de catre armata germana. Cel mai cunoscut loc de depozitare a cadavrelor a fost Babi Yar langa Kiev unde aproximativ 33.000 de persoane, majoritatea evrei au fost ucisi.
Al Doilea Rãzboi Mondial a adus schimbãri importante in sistemul lagãrelor de concentrare. Multi prizonieri noi, deportati din toate pãrtile Germaniei ocupate, au umplut lagãrele. Aproape toate grupurile au fost duse in lagãre, asemeni membrilor organizatiei secrete de rezistentã care aveau o razã de actiune de-a lungulEuropei de vest in 1941. Pentru a se acomoda cu cresterea masivã a prizonierilor, sute de noi lagãre au fost stabilite in teritoriile ocupate din Europa de est si de vest.
In timpul rãzboiului, ghetouri, tabere de tranzit, tabere de muncã fortatã, in completarea lagãrelor de concentrare, au fost create de cãtre germani si colaboratorii lor pentru a inchide evrei, tigani si alte victime ale urei rasiale si etnice la fel ca si pe oponentii politici si luptãtorii de rezistentã. Dupã invazia Poloniei, 3 milioane de evrei polonezi au fost dusi cu forta in aproximativ 400 de noi ghetouri, unde au fost izolati de restul populatiei. Foarte multi evrei au fost deportati de asemenea din alte orase si tãri, inclusiv din Germania, in ghetouri din Polonia si teritoriile din est ale Germaniei ocupate.
In oraselele poloneze aflate sub ocupatie nazistã, cum ar fi Warsovia, evreii au fost izolati in ghetouri inchise unde foametea, frigul, bolile contagioase au ucis mii de oameni. In Warsovia si in multe alte locuri, evreii din ghetouri au depus toate eforturile, asumâdu-si un mare risc pentru a-si mentine obiceiurile culturale si religioase. Ghetourile au furnizat de asemenea forta de muncã petru Germania, murind in cele din urmã din cauza malnutritiei si a epuizãrii.
Intre 1942-1944, germanii au inceput sa desfiinteze ghetourile din Polonia ocupatã si din alte zone, deportând rezidentii in tabere de exterminare. Dupã intrunirea cu Guvernul Germaniei spre sfârsitul lui ianuarie 1942, in Berlin, decizia de-a implementa ?solutia finalã a problemei evreilor? a devenit politica formalã a statului, iar evreii din Europa de vest au fost de asemenea trimisi in centre de ucidere din Europa de est.
Cele sase centre de ucidere, alese datoritã situãrii lor in arii semi-rurale si aproape de cãile ferate, erau Belzec, Sobibor, Treblinka, Chelmno, Majdanek si Auschwitz-Birkenau. Chelmno a fost primul centru in care uciderea persoanelor se fãcea cu gaz, trimis prin vagoane mobile cu gaz; 320.000 de persoane au fost ucise acolo in decembrie 1941, in martie 1943 si intre iunie si iulie 1944. Sobibor a fost deschis in mai 1942 si inchis cu o zi dupã rãscoala puscãriasilor din 14 octombrie 1943, unde 200.000 de persoane au fost omorâte cu gaz.
Auschwitz, care a fost folosit de asemenea ca si tabãrã de concentrare, a devenit un centru de omorâre, unde cea mai mare parte a evreilor europeni si a tiganilor au fost ucisi. In continuare, tiganii, evreii si puscariasii bolnavi de toate nationalitãtile au fost ucisi in camere cu gaz. Intre 14 mai si 8 iulie 1944, 437.402 evrei unguri au fost deportati la Auschwitz in 48 de trenuri. Probabil aceasta a fost cea mai mare deportare in masã din timpul Holocaustului. Un sistem similar a fost folosit in Majdanek, care de asemenea a jucat rolul de câmp de concentrare si unde in cele din urmã 275.000 de persoane au fost ucise in camere de gaz, sau au murit de malnutritie, brutalitate sau boalã.
Metodele de omorâre au fost aceleasi in toate centrele. Victimele au fost aduse cu trenuri de pasageri din majoritatea ghetourilor si câmpurilor de ocupatie din Polonia, dar si din aproape toate celelalte tãrile din Europa de est si de vest. La sosire bãrbatii au fost separati de copii si femei. Puscãriasii au fost obligati sã se desbrace de haine si sã se debaraseze de tote bunurile lor. Au fost dusi desbrãcati in camerele de gaz care au fost deghizate in bãi, unde a fost folosit monoxid de carbon pentru a-i asfixia.
Miscãri de rezistentã au existat in aproape toate lagãrele de concentrare si ghetourile din Europa. Ca urmare a revoltelor armate din Sobibor si Treblinka, miscãrile de rezistentã ale evreilor din ghetourile din Warsovia au dus la rãscoale curajoase in aprilie si mai 1943 in ciuda rezultatului prezis, din cauza fortei superioare a Germaniei. In general salvarea si ajutarea victimelor Holocaustului nu a fost un element prioritar al organizatiilor de rezistentã, al cãror principal scop a fost sã lupte in rãzboi impotriva Germaniei. In 19 aprilie 1943, membrii Comitetului National de Apãrare a Evreilor, in colaborare cu lucrãtorii crestini de cale feratã au atacat un tren care pãrãsea lagãrele de tranzit din Belgia plecând spre Auschwitz si au ajutat câteva sute de evrei sã evadeze.
Dupã ce rãzboiul s-a intors impotriva Germaniei si armatele aliate au atacat teritoriul german spre sfârsitul anului 1944, Uniunea Sovieticã a decis sã evacueze lagãrele de tranizt. Germanii au incercat sã distrugã evidentele urmelor genocidului si sã elibereze prizonierii deportati in lagãrele din interiorul Germaniei, pentru a-si asigura libertatea. Multi bolnavi au decedat in urma lungilor drumuri strãbãtute pe jos, numit ?marsul mortual?. In timpul ultimelor zile ale anului 1945, conditiile de mentinere a lagãrelor de concentrare au fost plãtirea unor mari taxe constând in vieti omenesti.
In mai 1945, Germania Nazistã s-a prãbusit, gãrzile Uniunii Sovietice s-au refugiat, iar lagãrele de concentrare au incetat sã mai existe. Câteva dintre lagãrele de concentrare cum ar fi cele de la Bergen-Belsen, Dachau si Laudsberg, toate fãcând parte din teritoriile ocupate ale Germaniei, au fost transformate in lagãre de adãpostire a persoanelor, incluzând victime ale Holocaustului, care nu au putut fi repatriate.
Mostenirea nazistã a fost un mare imperiu de ucidere, pradã si exploatare care a afectat fiecare tarã din Europa ocupatã. Taxele constând in vieti omenesti erau enorme. Aceste implicãri morale si etice incep doar acum sã fie cunoscute in intregime.
Copiii si Holocaustul
Cel putin o jumãtate de milion de copii au fost ucisi de cãtre nazisti si colaboratorii lor intre 1933 si 1945. Marea lor majoritate au fost evrei. Mii de tigani, copii polonezi au fost de asemanea victime.
Moartea acestor copii nu s-a produs in mod intâmlãtor: ei au fost rezultatul actiunii Guvernului Germaniei, aflat sub conducerea lui Adolf Hitler. Copiii au fost ucisi in moduri diferite. Multi au fost impuscati; cei mai multi au fost asfixiati cu gaz in lagãrele de concentrare. Altii au murit din cauza bolii, a torturii, iar altii au murit in urma experimentelor efectuate de cãtre doctorii din lagãrele de concentrare.
In timpul Holocaustului copiii - intre vãrste mici si adolescenti - au fost persecutati si omorâti fãrã sã fi fãcut nimic, asemeni pãrintilor lor. Hitler si Guvernul Germaniei considerau germanii ca fiind o rasã superioarã. Oamenii care nu fãceau parte din aceastã rasã erau eliminati din Germania. Nazistii au ucis copii pentru a crea o rasã purã din punct de vedere biologic.
Chiar si copiii care au corespuns acestui stereotip au suferit din cauza nazistilor in Cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Copiii care nu erau evrei, fãcând parte din tãrile ocupate, care din punct de vedere fizic fãceau parte din ?rasa superioarã?, au fost rãpiti si adusi in Germania spre a fi adoptati de familii germane.
In jur de 50.000 de copii polonezi au fost separati in felul acesta de familiile lor. Unii copii au fost respinsi si trimisi apoi in lagãre speciale de copii unde au murit din cauza diferitelor boli, sau din cauza conditiilor din lagãre. Alti copii au fost ucisi cu injectii in lagãrele de la Majdanek si Aschwitz.
Experienta copiilor care au cãzut drept pradã urii naziste s-a rãspândit peste tot. Diversi factori cum ar fi vârsta, bolile de familie si locul in care au locuit, a afectat experienta lor sub dominatia germanã. In general copiii nou nãscuti si cei mai mici, care au fost deportati in ghetouri si lagãre nu au avut nici o sansã de supravietuire. Copiii care pãreau mult mai maturi au avut o sansã de supravietuire mult mai mare deoarece au fost selectati pentru a fi dusi sã munceascã, nu pentru a fi ucisi. Câtiva dintre ei au participat la activitãti de rezistentã.
Copiii care au fost victime ale Holocaustului erau din toatã Europa. Ei vorbeau limbi diferite, aveau obiceiur diferite si de asemenea altã credintã religioasã. Unii proveneau din familii sãnãtoase, altii din familii sãrace. Multi au abandonat scoala mult prea repede pentru a lucra in comert sau pe ambarcatiuni, iar altii si-au continuat studiile pentru a urma o facultate. In ciuda tuturor diferentelor dintre ei, aveau totusi un punct comun: incepând cu anul 1930, odatã cu ocuparea Germaniei de cãtre nazisti, toti au devenit potentiale victime, iar viata lor se schimbase pentru totdeauna.
Germania Nazistã 1933-1939
Curând dupã ce nazistii si-au recãpãtat puterea in Germania, copiii evrei au avut o viatã tot mai dificilã. Din cauza legislatiei, evreii au fost impiedicati sã se angajeze in diferite locuri de muncã. Ca rezultat multe familii au rãmas cu putini bani. Copiilor evrei le-a fost interzis sã practice sportul si alte activitãti sociale alãturi de colegii lor care fãceau parte din ?rasa superioarã?. Ei nu puteau merge la muzee, cinematografe, in locuri de joacã publice sau chiar la bazine de inot. Chiar si atunci când le-a fost permis si lor sã meargã la scoalã, profesorii i-a tratat cu dispret si i-a incurajat si pe ceilalti sã-i umileascã. In mod frecvent studentii evrei au constituit un motiv de bârfã, ei fiind prinsi si bãtuti. Copiii evrei si tiganii au fost eliminati din scolile germane.
Copiii evrei si tiganii au intâmpinat diferite greutãti in Germania nazistã. Impreunã cu parintii lor au fost obligati sã locuiascã in locuri separate prin sârmã ghimpatã si pãziti de politie. Incepãnd cu 1938, adolescentii tigani au fost arestati si trimisi in lagãre de concentrare.
Victimele Din Timpul Razboiului
Odatã cu izbucnirea Celui de-al Doilea Rãzboi Mondial in septembrie 1939, viata a devenit mult mai grea pentru copiii din intraga Europa.Perioada rãzboiului din perspectiva lui Hitler ?a fost cel mai bun moment de eliminare a bolii incurabile?. Printre primele victime ale nazistilor au fost persoanele nefolositoare, iar copiii au constituit o exceptie. Multi germani, influentati de ideile naziste, nu doreau sã li se aminteascã de persoanele care nu fãceau parte din ?rasa superioarã?. Handicapatii psihici si fizici au fost considerati de nazisti ca fiind neproductivi si in cele din urmã ca nemeritând sã trãiascã.
Incepând aproape cu izbucnirea rãzboiului, programul ?eutanasia? a fost aprobat chiar de cãtre Adolf Hitler pentru a distruge persoanele nefolositoare din Germania. Asemeni adultilor, copiii incapabili au fost de asemenea asfixiati prin inhalare de monoxid de carbon. Doctorii au cooperat la asa numitele ?ucideri din milã? in 6 institutii si in secret in alte centre din Germania. Cu toate cã au fost evrei, majoritatea copiilor ucisi nu au fost germani.
Odatã cu inceperea razboilui, copiii evrei de origine germanã au inceput sã sufere de lipsuri tot mai mari. Guvernul nazist a confiscat multe lucruri de valoare din casele evreilor, inclusiv radiouri, telefoane si masini. Copiii evrei s-au simtit tot mai mult izolati. Cum Germania a cucerit multe pãrti din Europa, precum pãrti din Polonia si Uniunea Sovieticã in est, Danemarca, Norvegia, Belgia, Franta si Tãrile de Jos in vest - tot mai multi copii evrei au ajuns sã fie sub controlul Germaniei impreunã cu pãrintii lor fiind persecutati, izolati cu forta si de cele mai multe ori ucisi.
In Europa de est, familiile de evrei au fost nevoite sã renunte la casele lor si sã se restabileascã in ghetouri - arii restrânse stabilite de nazisti ca fiind ?districtul rezidential al evreilor?. Cele mai multe ghetouri se aflau in partea ocupatã de germani a Poloniei. Ghetourile erau izolate, de cele mai multe ori separate prin sârmã ghimpatã sau ziduri de cãrãmidã. Pentru a iesi sau intra aveau nevoie de hârtie de permisie. Ca si in puscãrii gardienii publici stãteau la usi.Familiile din interiorul ghetourilor duceau o viatã grea. Mai multe familii eru inghesuite intr-o camerã micã. Era foarte greu sã pãstreze curatenia. Multi oameni din ghetouri s-au imbolnãvit de malnutritie s-au alte boli epidemice.Tifosul s-a rãspândit prin poluarea apei potabile.Câtiva copii au plãnuit sã scape din deportãrile spre ghetouri, mergând in ascunzãtori cu familiile lor sau ascunzându-se singuri, fiind ajutati de vecini sau prieteni care nu erau evrei. Copiii care se ascundeau, adoptau o viatã secretã rãmânând intr-o camerã luni intrgi, sau câteodatã chiar mai multi ani. Unii se ascundeau in poduri, hambare, altii erau inchisi in dulapuri sau inchisi in debarale, iesind afarã foarte rar si doar noaptea. Pentru bãieti era mult mai greu deoarece erau circumscrisi si puteau fi identificati.
Copiii erau adesea obligati sã-si trãiascã viata independenti de familiile lor. Multi copii care s-au refugiat in afara ghetourilor trebuiau sã-si ia o nouã identitate si sã se adapteze noilor obiceiuri religioase, care erau diferite de ale lor. Unii evrei au trecut la religia catolicã si erau ascunsi in scoli catolice, orfelinate si mãnãstiri, in diferite scoli din Europa.
In fiecare zi copiii deveneau orfani si multi trebuiau sã aibã grijã de cei mai mici decât ei. In ghetourile din Warsovia si din alte orase, multi orfani locuiau pe strãzi, cerând pâine si mâncare de la altii. Expusi la diferite boli, acesti copiii n-au supravietuit mult timp.
Pentru a supravietui, multi copii trebuiau sã se facã folositori. In Lodz, copiii sãnãtosi puteau supravietui muncind. Copiii mai mici din marile ghetouri din Polonia ocupatã, ajutau câteodatã sã se facã contrabandã cu mâncare pentru familiile si prietenii lor târându-se prin deschizãturi inguste din zidurile ghetourilor. Ei isi asumau un risc foarte mare deoarece contrabandistii care erau prinsi erau pedepsiti grav.
Deportarea Spre Lagãrele De Concentrare
Nazistii au inceput sã umplã ghetourile in 1942 si au deportat victimele in lagãrele de concentrare. Copiii erau in general tinta deportãrilor spre lagãrele de concentrare. Victimelor li se spunea cã vor fi stabiliti in ?est?. Cãlãtoriile spre lagãre erau grele pentru toatã lumea. Erau inghesuiti pânã nu mai era loc pentru ei sã se miste. Cãldura insuportabilã din timpul verii si frigul din timpul iernii fãceau cãlãtoriile si mai grele. In timpul cãlãtoriilor, care adesea durau mai multe zile, nu era suficientã mâncare.
Douã lagãre de concentrare (Auschwitz-Birkenau si Majdanec) si alte patru lagãre (Chelmno, Sobibor, Belzec si Treblinka) au functionat ca ?centre de omorâre?. Toate erau situate lângã calea feratã in Polonia ocupatã, iar prima modalitate de ucidere era otrãvirea. Cei care erau sãnãtosi erau selectati pentru munci grele de unsprezece ore pe zi cu un minim de provizii pentru imbrãcãminte si mâncare. Unii care au supravietuit procesului de ?selectare? erau folositi pentru experimente medicale de cãtre doctorii din Germania.
Majoritatea celor deportati spre centre de ucidere nu au supravietuit.Celor care au supravituit procesului de selectie, viata in lagãre le-a rezervat noi umilinte si depravãri. Un om a devenit prizonier: toate hainele si lucrurile pe care le poseda au fost inlocuite. A fost tuns chel, a primit uniformã, numele i-a fost inlocuit cu o cifrã care adesea era tatuatã pe brat.Multi si-au recunoscut cu greu familiile dupã ce au suferit transformãrile din lagãre.
Libertatea
Spre sfârsitul rãzboiului, in 1945, lagãrele de concentrare din Germania au fost desfiintate de cãtre soldatii armatei aliate. In acel moment multi dintre soldatii care au fost inchisi in lagãre in timpul adolescentei erau deja adulti. Cel mai mult mâncarea si gesturile de bunãtate ale armatei eliberatoare erau insusi lumina vietii lor. Copiii care au supravituit ascunzându-se, cãutau acum in lagãre pentru a-si regãsi membrii familiei care ar fi putut supravietui. Intorcându-se in localitãtile natale, ei sperau ca un eventual vecin sã stie dacã mai sunt si alti supravituitori.
Era foarte rar ca o intreagã familie sã supravietuiascã in urma Holocaustului. Unul sau chiar ambii pãrinti erau ucisi; frati si surori erau pierduti; bunicii erau morti. Reuniunile anticipate cu membrii familiei le dãdea o sperantã copiilor care au supravietuit, dar pentru multi adevãrul era cã au rãmas singuri. Multi erau singurii supravietuitori dintr-o familie numeroasã. Câtiva puteau sã localizeze membrii familiei care au dispãrut.
Viata de dinainte de Holocaust nu mai exista. Desi unii doreau sã se reântoacã in locurile lor natale, multe dintre comunitãtile de evrei si tigani nu mai existau in majoritatea locurilor din Europa. Locuintele lor erau in mare mãsurã locuite de alte persoane. Viitorul era la fel de incert cum era prezentul de instabil. Multi tineri si-au intrerupt studiile si nu mai puteau sã revinã la scoalã atât de usor. Nedetinând nimic si neapartinând unui anumit loc, fiind ajutati, multi evrei au emigrat in S.U.A, Africa de Sud si Palestina, care dupã 1948 a devenit Statul Israel. In aceste tãri, ei au inceput o viatã nouã.

Exista dovezi si documente legate de acest fenomen si a nega o realitate serveste unui singur scop, intoleranta. Mai interesant ar fi sa vedem ce a generat prigoana si de ce victimele au fost alese din randul evreilor si tiganilor. astazi se discuta despre intoleranta fata de tiganii romani din Italia si Spania. Europa este in fata unei decizii de separare statala pe criterii etnice in Belgia si sunt in curs decizii pentru Cosovo si probabil ca pe viitor Spania se va confrunta cu separatism ca si Italia. Depinde de conducerea tarii ca si Romania sa faca sau nu parte dintre tarile cu probleme de separare pe criterii etnice. Vorbim de democratie dar la noi in tara constatam in fiecare zi ca democratia se rezuma la vorbe pentru ca in realitate cetatenii nu sunt egali fata legii. Libertatea de opinie este restransa pentru ca pe internet functioneaza cenzura si monitorizarea, ziarele au tendinta si nu reflecta realitatea, interesul national este abstract in fata practicilor grupurilor de interese. Cred ca persecutarea evereilor a fost consecinta acumularii unor nemultumiri nesolutionate de structurile democratice. S-a format un sentiment xenofob pe fondul tolerantei fata de abuzurile grupurilor etnice. In Israel asistam la persecutarea palestinienilor considerati astazi ca populatie inferioara, in timp ce palestinienii recurg la terorism pentru a solutiona conflictul cu statul Israel perceput ca opresor. Intreaga lume este divizata datorita inechitatilor care tin loc de principii. La noi in tara asistam neputinciosi la proliferarea mafiilor din care nu lipsesc tiganii mereu tolerati sub acoperirea statutului de minoritar. Se acumuleaza nemultumiri nesolutionate datorita tolerantei exagerate fata de infractori si mai ales fata de tigani. Istoria se poate repeta daca nu se intreprinde nimic.

In primul rand, bine ai venit pe site si felicitari: cei mai multi oameni viziteaza site-ul pentru partea de 'Distractii' (pentru ca de partea asta m-am ocupat mai mult in ultimul timp), dar tu ai intrat direct la subiecte serioase.

Exista dovezi si documente legate de acest fenomen si a nega o realitate serveste unui singur scop, intoleranta.

Imi place explicatia asta. Initial, eu m-am gandit ca scopul este doar crearea de senzational (de regula se creeaza senzational atunci cand sunt contrazise niste curente general-acceptate), dar ... s-ar putea ca motivul sa fie mai profund ... daca Holocaustul nu ar exista, atunci intoleranta ar prinde repede viteza.

Libertatea de opinie este restransa pentru ca pe internet functioneaza cenzura si monitorizarea,

Aici am sa te contrazic. Sa controlezi Internetul este o sarcina aproape imposibila. Este infinit mai usor sa controlezi o redactie de stiri (la un ziar sau televiziune) decat sa controlezi informatia care apare pe diferite site-uri de web. De ce oare ? Din cel putin 3 motive:

1. pe Internet informatia circula bidirectional. Sunt cei care creeaza informatia, dar consumatorii de informatie pot raspunde de fiecare data cand vor sa o faca si pot de asemenea sa comunice intre ei.
   
   Haide sa comparam asta cu situatia unui ziar: citesti ziarul 'ABC' si vezi ca un articol de acolo este plin de minciuni si inexactitati. La fel ca si tine se vor gandi si alti cateva mii de cititori ai ziarului respectiv, dar ... ce puteti face ? Nici unul nu stie de altul si nimeni nu banuieste cam cati oameni sunt nemultimiti. Cu alte cuvinte... oamenii sunt impartiti (principiul 'divide et impera'). Pe un site de web este mult mai usor pentru oameni sa comunice si sa se organizeze iar asta inseamna un singur lucru: este mult mai GREU sa manipulezi oamenii pe Internet.
   
   La o televiziune, situatia este similara: nu exista nici o modalitate tehnica prin care oamenii sa poata sa isi exprime parerea despre emisiunea care ruleaza. (cu adevarat sa si-o exprime, nu numai sa schimbe canalul)
   
   
2. numarul site-urilor este mult mai mare decat numarul televiziunilor si ziarelor
   
   
3. este infinit mai usor sa schimbi website-ul decat ziarul / televiziunea. Stergi site-ul din 'bookmarks', te duci in bara de adrese a browserului, scrii alta adresa acolo si cu asta basta ... nu trebuie sa te mai uiti niciodata inapoi daca nu vrei.
   
   Deci ... daca un site de web isi bate joc ... atunci este foarte usor sa intorci pagina.
   
   

ziarele au tendinta si nu reflecta realitatea, interesul national este abstract in fata practicilor grupurilor de interese.

Cu ziarele sunt de acord: am putin respect de impartit la ziaristi si asta doar la o mica parte dintre ei. Sunt de parere ca sunt multe ziare si ziaristi care nu fac decat sa respecte interese 'corporate' , guvernamentale sau ale unor partide.

La noi in tara asistam neputinciosi la proliferarea mafiilor din care nu lipsesc tiganii mereu tolerati sub acoperirea statutului de minoritar. Se acumuleaza nemultumiri nesolutionate datorita tolerantei exagerate fata de infractori si mai ales fata de tigani. Istoria se poate repeta daca nu se intreprinde nimic.

La noi justitia nu functioneaza PUNCT. Nu cred ca exista nici o legatura intre nefunctionarea justitiei si tigani. La noi justitia nu functioneaza pentru ca legile sunt facute in bataie de joc si pentru ca cei care le aplica nu sunt obligati sa o faca. Poate imi dai si mie niste exemple unde justitia nu a functionat pe criterii etnice. Sincer, nu am vazut informatii pe tema asta.

Justitia nu functioneaza in fata oamenilor puternici si cu bani, dar acest fenomen se manifesta *indiferent* de etnie.

Am gasit urmatorul site cu imagini foarte elocvente din Auschwitz:

http://thenazigold.blogspot.com/2007...tz-photos.html

Maya, mi-a trimis urmatoarele imagini de la Auschwitz:

Faceti click pe imagine pentru a vedea o fotografie cu rezolutie mai mare
Auschwitz: placa comemorativa




Faceti click pe imagine pentru a vedea o fotografie cu rezolutie mai mare
Auschwitz: capat de linie ferata




Faceti click pe imagine pentru a vedea o fotografie cu rezolutie mai mare
Auschwitz: imagine din interiorul centrului de concentrare




Faceti click pe imagine pentru a vedea o fotografie cu rezolutie mai mare
Auschwitz: ce a mai ramas din crematoriu

Alte imagini cu grozaviile de la Auschwitz pot fi gasite aici:

http://thenazigold.blogspot.com/2007...tz-photos.html

Inainte de a intra la gazare, oamenii erau descaltati si dezbracati. Imaginea urmatoarea prezinta pantofii adunati intr-o singura zi de la victime - in jur de 25000 de perechi:
http://www.remember.org/jacobs/ShoeHeap.html

Sunt un ortodox convins, dar nu mii se strange sufletelul la fel intr-o biserica, ca atunci cand revad pozele din Auschwitz, cand imi amintesc de acea experienta unica si inca neegalata din viata mea.

Acesta este un alt sit interesant : Istoria Holocaustului
Cred ca atunci cand vorbim de ceea ce a insemnat holocaustul nu trebuie sa ne referin exclusiv la evrei. A existat si un Holocaust Rosu, de care foarte putini vorbesc. Nu trebuie uitat, deasemenea, ca in lagarele germane au murit si foarte multi tigani, considerati si ei o rasa inferioara.